Cauta pe site:  
     Prima pagină » Servicii » Alte informaţii de interes public » Legea 215/2001 Micşorează fontul Măreşte Fontul  
  Legea 215/2001
Primăria Municipiului Bucureşti

B-dul Regina Elisabeta
nr. 47, Sector 5, Bucureşti
telefon: 021.305.55.00
dispecerat: 0800.800.868

PAGINA PRELUATA DIN DSC Lex

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr. 204      LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Luni, 23 aprilie 2001

 

SUMAR

LEGI SI DECRETE

215. - Legea administratiei publice locale

278. - Decret privind promulgarea Legii administratiei publice locale

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGEA

administratiei publice locale

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA I

Regimul general al autonomiei locale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeazã regimul general al  autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea  autoritãtilor administratiei publice locale.

Art. 2. - (1) Administratia publice în unitãtile administrativ-teri­toriale se organizeazã si functioneazã în temeiul principiilor auto­nomiei locale, desceritralizarii serviciilor publice, eligibilitãtii  autoritãtilor administratiei publice locale, legalitãtii si al consultãrii cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

(2) Aplicarea principiilor prevãzute la alin. (1) nu poate aduce  atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al  României.

Art. 3. - (1) Prin autonomie localã se întelege dreptul si capacitatea efectivã a autoritãtilor administratiei publice locale de  a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitãtilor locale pe care le reprezintã, treburile publice, în conditiile  legii.

(2) Acest drept se exercitã de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritãti ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber  exprimat.

(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitãtii de a  recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice  altã formã de participare directã a cetãtenilor la treburile publice,  în conditiile legii.

(4) Prin colectivitate localã se întelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorialã.

Art. 4. - (1) Autonomia localã este numai administrativã si financiarã, fiind exercitatã pe baza si în limitele prevãzute de  lege.

(2) Autonomia localã priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupã caz.

Art. 5. - (1) Competentele si atributiile autoritãtilor administratiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevãzute de  lege.

(2) Autonomia localã conferã autoritãtilor administratiei publice  locale dreptul ca, în limitele legii, sã aibã initiative în toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date în mod expres în competenta altor autoritãti publice.

Art. 6. - (1) Raporturile dintre autoritãtile administratiei publice locale din comune si orase si autoritãtile administratiei publice de la nivel judetean se bazeazã pe principiile autonomiei, legalitãtii, responsabilitãtii, cooperãrii si solidaritãtii în rezolvarea problemelor întregului judet.

(2) În relatiile dintre autoritãtile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si între consiliul local si primar, pe de altã parte, nu existã raporturi de subordonare.

Art. 7. - (1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine autoritãtilor administratiei publice locale care se gãsesc cel mai aproape de cetãtean.

(2) Stabilirea de competente si atributii pentru alte autoritãti decât cele prevãzute la alin. (1) trebuie sã tinã seama de amploarea si de natura rãspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficientã si eficacitate.

(3) Autoritãtile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitãti autoritãtilor administratiei publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice si al creãrii de noi servicii publice, fãrã asigurarea mij­loacelor financiare corespunzãtoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati.

Art. 8. - Autoritãtile administratiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricãrei decizii, structurile asocia­tive ale autoritãtilor administratiei publice locale, în toate proble­mele care le privesc în mod direct, potrivit legii.

Art. 9. - În cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritãtile administratiei publice locale le gestioneazã potrivit atributiilor ce le revin, în conditiile legii. Resursele financiare ale autoritãtilor publice locale trebuie sã fie proportionate cu compe­tentele si cu responsabilitatile prevãzute de lege.

Art. 10. - Autoritãtile administratiei publice locale adminis­treazã sau, dupã caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publicã sau privatã ale comunelor, oraselor si, judetelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Art. 11. - (1) Autoritãtile administratiei publice locale au drep­tul ca, în limitele competentelor lor, sã coopereze si sã se asoci­eze cu alte autoritãti ale administratiei publice locale din tarã sau din strãinatate, în conditiile legii.

(2) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritãtile administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, în conditiile legii.

Art. 12. - Autoritãtile administratiei publice locale pot încheia între ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare regionalã, în conditiile legii.

Art. 13. - (1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitãtile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontierã pot încheia acorduri de cooperare transfrontalierã cu autoritãtile similare din tãrile vecine, în conditiile legii.

(2) Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile ce sunt de competenta consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul român.

(3) Prin acordurile de cooperare transfrontalierã pot fi create si pe teritoriul României organisme care sã aibã, potrivit dreptului intern, personalitate juridicã. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale.

(4) Consiliile locale si consiliile judetene, care au încheiat acorduri de cooperare transfrontalierã, au dreptul sã participe, în alte state, la organismele create prin respectivele acorduri, în limita competentelor ce le revin potrivit legii.

Art. 14. - (1) Initiativa autoritãtilor administratiei publice locale de a coopera si de a se asocia cu autoritãti ale administratiei publice locale din strãinãtate, precum si de a adera la o asociatie internationalã a autoritãtilor administratiei publice locale va fi comunicatã Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Administratiei Publicã.

(2) Autoritãtile administratiei publice locale vor transmite Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de cooperare pe care acestea intentioneazã sã le

încheie cu autoritãti ale administratiei publice locale din alte tãri înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale sau judetene, dupã caz.

(3) Avizele prevãzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitãrii. În caz contrar se va considera cã nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean interesat.

(4) Acordurile sau conventiile încheiate de autoritãtile adminis­tratiei publice locale nu angajeazã decât responsabilitatea consiliu­lui local sau judetean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise în virtutea respectivelor acorduri sau conventii au în dreptul intern aceeasi valoare juridicã si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Art. 15. - Consiliile locale si consiliile judetene pot hotârî asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele si în interesul colectivitãtilor locale pe care le reprezintã, la constituirea de societãti comerciale sau la înfiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupã caz, în conditiile legii.

Art. 16. - Controlul administrativ si controlul financiar al activitãtii autoritãtilor administratiei publice locale se exercitã în limitele si în conditiile prevãzute de lege.

Art. 17. - În unitãtile administrativ-teritoriale în care cetãtenii apartinând minoritãtilor nationale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor autoritãtile administratiei publice locale vor asigurã folosirea, în raporturile cu acestia, si a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care România este parte.

Art. 18. - (1) Comunele, orasele si judetele sunt unitãti administrativ-teritoriale în care se exercitã autonomia localã si în care se organizeazã si functioneazã autoritãti ale administratiei publice locale.

(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.

(3) Unele orase pot fi declarate municipii, în conditiile legii.

(4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a cãror delimitare si organizare se fac potrivit legii.

(5) Autoritãtile administratiei publice locale se pot constitui si în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritãti exercitã atributiile prevãzute la art. 95 si, respectiv, la art. 97, care se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 19. - Comunele, orasele si judetele sunt persoane juri­dice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridicã deplinã.

Art. 20. - Delimitarea teritorialã a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste prin lege. Orice modificare a limitelor terito­riale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupã consultarea prealabilã a cetãtenilor din unitãtile administrativ­-teritoriale respective prin referendum, care se organizeazã potrivit legii.

SECTIUNEA a 2-a

Autoritãtile administratiei publice locale

Art. 21. - (1) Autoritãtile administratiei publice prin care se realizeazã autonomia localã în comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orãsenesti, ca autoritãti deliberative, si primãrii, ca autoritãti executive. Consiliile locale si primarii se aleg în conditiile prevãzute de Legea privind alegerile locale.

(2) Consiliile locale si primãrii functioneazã ca autoritãti ale administratiei publice locale si rezolvã treburile publice din comune si orase, în conditiile legii.

Art. 22. - În fecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitãtii consiliilor comunale si orãsenesti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales în conditiile Legii privind alegerile locale.

Art. 23. - Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consi­lierii judeteni. În asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia îndeplinesc o functie de autoritate publicã, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o functie ce implicã exercitiul autoritãtii de stat.

Art. 24. - (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercitã în conditiile legii.

(2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvãrii consiliului local sau judetean, respectiv a vacantei postului de primar, încheie mandatul precedentei autoritãti a admnistratiei publice locale.

(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi în urma organizãrii unor noi unitãti administrativ-teritoriale sau în urma dizolvãrii unor consilii, respectiv vacantãrii unor pos­turi de primari, îsi exercitã mandatul numai pânã la organizarea urmãtoarelor alegeri locale generale.

Art. 25. - În scopul asigurãrii autonomiei locale autoritãtile administratiei publice locale au dreptul sã instituie si sã perceapã impozite si taxe locale, sã elaboreze si sã aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor, în conditiile legii.

Art. 26. - (1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti Guvernul numeste câte un prefect.

(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale mmisterelor si ale celorlalte organe centrale din unitãtile administrativ-teritoriale.

Art. 27. - (1) Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fata instantei de contencios administrativ, hotãrârile adoptate de consiliul local sau de consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele consiliului judetean, în cazul în care considerã aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ile­gale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.

(2) Prefectul rãspunde, în conditiile legii, administrativ, civil sau penal, dupã caz, la cererea autoritãtilor administratiei publice locale sau judetene ale cãror acte au fost atacate, în cazul în care instanta de contencios administrativ hotãrãste ca actul admi­nistrativ a fost atacat în mod abuziv.

CAPITOLUL II

Consiliile locale

SECTIUNEA 1

Constituirea consiliului local

Art. 28. - Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Art. 29. - (1) Numãrul membrilor fiecãrui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, în functie de populatia comunei sau a orasului, raportatã de Institutul National de Statisticã si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precedã alegerile, dupã cum urmeazã:

Numãrul locuitorilor comunei sau ai orasului

Numãrul consilierilor

pânã la 1.500

9

Între 1.501 si 3.000

11

Între 3.001 si 5.000

13

Între 5.001 si 10.000

15

Între 10.001 si 20.000

17

Între 20.001 si 50.000

19

Între 50.001 si 100.000

21

Între 100.001 si 200.000

23

Între 200.001 si 400.000

27

Peste 400.000

31

(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de consilieri.

Art. 30. - (1) Calitatea de consilier este incompatibilã cu

a) functia de prefect si de subprefect;

b) calitatea de functionar public în aparatul propriu de specia­litate al autoritãtilor administratiei publice centrale si locale; calita­tea de functionar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al serviciilor publice descentralizate ale minis­terelor si ale celorlalte autoritãti ale administratiei publice centrale; calitatea de angajat în cadrul autoritãtilor administratiei publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv;

c) functia de manager sau membru în consiliul de adminis­tratie al regiilor autonome ori de conducãtor al societãtilor comer­ciale înfiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene;

d) calitatea de primar;

e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si cele asimilate acestora.

(2) Incompatibilitatea intervine numai dupã validarea mandatu­lui, cel în cauzã trebuind sã opteze în termen de 10 zile, dupã care, dacã acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, în sedintã de consiliu urmãtoare presedintele de sedintã va supune validãrii mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.

(3) Alte incompatibilitãti se pot stabili numai prin lege.

Art. 31. - (1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfãsurãrii alegerilor. Convocarea con­silierilor declarati alesi, pentru sedintã de constituire, se face de cãtre prefect. La sedintã de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sãu, precum si primarul, chiar dacã procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizatã.

(2) sedintã este legal constituitã dacã participa cel putin douã treimi din numãrul consilierilor alesi. În cazul în care nu se poate asigurã aceastã majoritate sedintã se va organiza, în aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va pro­ceda la o nouã convocare, de cãtre prefect, peste alte 3 zile, în aceleasi conditii.

(3) În situatia în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datoritã absentei, fãrã motive temeinice, a con­silierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilie­rilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocãri anterioare, dacã acestia nu pot fi înlocuiti de supleantii înscrisi pe listele de candidati respective, organizându-se alegeri pentru com­pletare, în termen de 30 de zile, în conditiile Legii privind alege­rile locale.

(4) Ordinul prefectului prin care se declarã vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauzã la instanta de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hotãrârea instantei este definitivã si irevocabilã.

(5) Absenta consilierilor de la sedintã de constituire este con­sideratã motivatã dacã se face dovada cã aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a facut imposibilã prezenta acestora, a unei deplasãri în strãinãtate în interes de serviciu sau a unor evenimente de fortã majorã.

Art. 32. - (1) Lucrãrile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstã consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga duratã a mandatului, o comisie de validare alcatuitã din 3-5 consilieri.

(3) Comisia de validate examineazã legalitatea alegerii fiecãrui consilier si propune consiliului local validarea sau invalidarea man­datelor.

(4) Comisia de validate va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constatã încãlcarea conditiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului s-a facut prin fraudã electoralã, constatatã în conditiile Legii privind alegerile locale.

(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabeticî, cu votul deschis al majoritãtii consilierilor prezenti la sedintã. Persoana al cãrei mandat este supus validãrii sau invalidãrii nu participã la vot.

Art. 33. - (1) Hotãrârea de validare sau invalidare a manda­telor poate fi atacatã de cei interesati la instanta de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenti de la sedintã, de la comunicare.

(2) Instanta de contencios administrativ este obligatã sã se pronunte în termen de 30 de zile.

Art. 34. - (1) Consilierii ale cãror mandate au fost validate depun în fata consiliului local urmãtorul jurãmânt în limba românã: „Jur sã respect Constitutia si legile tarii si sã fac, cu bunã­ credintã, tot ceea ce stã în puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei ... (orasului, judetului). Asa sã-mi ajute Dumnezeu!"

(2) Consilierii care refuzã sã depunã jurãmântul sunt consi­derati demisionati de drept.

(3) Jurãmântul poate fi depus si fãrã formulã religioasã.

Art. 35. - În cazul în care consilierul declarat ales renuntã la mandat înainte de validare sau refuzã sã depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista parti­dului politic, aliantei politice sau aliantei electorale respective, dacã pânã la validarea mandatului partidele si aliantele politice confirmã în scris apartenenta la partid. În cazul în care locurile rãmase vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar numãrul de consilieri se reduce sub douã treimi, se vor organiza alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în conditiile Legii privind alegerile locale.

Art. 36. - Dupã validarea mandatelor si depunerea jurãmântului de cãtre cel putin douã treimi din numãrul membrilor consiliului local consilierul care a condus sedintã declarã consiliul legal constituit.

Art. 37. - (1) Dupã declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii sãi, prin votul deschis al majoritãtii consilierilor în functie, un presedinte de sedintã, pe o perioadã de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotãrârile adoptate de acesta.

(2) Consilierul ales în conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie la initiativa a cel putin unei treimi din numãrul consilierilor, cu votul majoritãtii consilierilor în functie.

SECTUNEA a 2-a

Atributiile consiliului local

Art. 38. - (1) Consiliul local are initiative si hotãrãste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritãti publice, locale sau centrale.

(2) Consiliul local are urmãtoarele atributii principale:

a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv vicepri­marii, dupã caz, stabileste, în limitele normelor legale, numãrul de personal din aparatul propriu;

b) aprobã statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;

c) avizeazã sau aprobã, dupã caz, studii, prognoze si pro­grame de dezvoltare economico-sociale, de organizare si amena­jare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteanã regionalã, zonalã si de cooperare transfrontalierã, în conditiile legii;

d) aprobã bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobã contul de înche­iere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, pre­cum si taxe speciale, în conditiile legii;

e) aprobã, la propunerea primarului, în conditiile legii, organi­grama, statul de functii, numãrul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;

f) administreazã domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;

g) hotãrãste darea în administrare, concesionarea sau închirie­rea bunurilor proprietate publicã a comunei sau orasului, dupã caz, precum si a Serviciilor publice de interes local, în conditiile legii;

h) hotãrãste vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatã a comunei sau orasului, dupã caz, în conditiile legii;

i) înfiinteazã  institutii publice, societãti comerciale si servicii publice de interes local; urmãreste, controleazã si analizeazã acti­vitatea acestora; institute, cu respectarea criteriilor generale stabi­lite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si elibereazã din functie, în conditiile legii, conducãtorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplicã sanctiuni disciplinare, în conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotãrãste asupra înfiintãrii si reorganizãrii regiilor autonome de interes local; exercitã, în numele unitãtii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societãtile comerciale pe care le-a înfiintat; hotãrãste asupra privatizãrii  acestor societãti comerciale; numeste si elibereazã din functie, în conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

k) analizeazã si aprobã, în conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mij­loacele materiale si financiare necesare în vederea realizãrii aces­tora; aprobã alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de apãrare împotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si feno­menelor meteorologice periculoase;

I) stabileste mãsurile necesare pentru construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a întregii infrastructuri apartinând cãilor de comunicatii de interes local;

m) aprobã, în limitele competentelor sale, documentatiile teh­nico-economice pentru lucrãrile de investitii de interes local si asigurã conditiile necesare în vederea realizãrii acestora;

n) asigurã, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sãnãtate, culturã, tineret si sport, apãrarea ordinii publice, apãrarea împotriva incendiilor si protectia civilã, de sub autoritatea sa; urmãreste si controleazã activitatea acestora;

o) hotãrãste, în localitãtile cu medici sau cu personal sanitar în numãr insuficient, acordarea de stimulente în naturã si în bani, precum si de alte facilitãti, potrivit legii, în scopul asigurãrii servi­ciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitãti pot fi acordate si personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activitãti stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;

q) hotãrãste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeazã activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civilã, în conditiile legii, si propune mãsuri de îmbunãtãtire  a activitãtii acestora;

r) actioneazã pentru protectia si refacerea mediului înconjurãtor, în scopul cresterii calitãtii  vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monu­mentelor istorice si de arhitecturã, a parcurilor si rezervatiilor naturale, în conditiile legii;

s) contribuie la realizarea mãsurilor de protectie si asistentã sociale; asigurã protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei în vigoare; aprobã criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; înfiinteazã si asigurã functionarea unor institutii de binefacere de interes local;

t) înfiinteazã si organizeazã târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigurã buna functionare a acestora;

u) atribuie sau schimbã, în conditiile legii, denumiri de strãzi, de piete si de obiective de interes public local;

v) conferã persoanelor fizice române sau strãine, cu merite deosebite, titlul de cetãtean de onoare al comunei sau al orasului;

x) hotãrãste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau strãine, cu organizatii neguverna­mentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantãrii si realizãrii în comun a unor actiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local; hotãrãste înfrãtirea comunei sau orasului cu unitãti administrativ-teritoriale similare din alte tãri;

y) hotãrãste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritãti ale administratiei publice locale din tarã sau din strãinãtate precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritãtilor administratiei publice locale, în vede­rea promovãrii unor interese comune;

z) sprijinã, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase;

w) asigurã libertatea comertului si încurajeazã libera initiativã, în conditiile legii.

(3) Consiliul local exercitã si alte atributii stabilite prin lege.


SECTIUNEA a 3-a

Functionarea consiliului local

Art. 39. - (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau catastrofã.

(2) Consiliul local îsi exercitã mandatul de la data constituirii pânã la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Art. 40. - (1) Consiliul local se întruneste în sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului.

(2) Consiliul local se poate întruni si în sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numãrul mem­brilor consiliului.

(3) Convocarea consiliului local se face în scris; prin interme­diul secretarului unitãtii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile înainte de sedintele extraordinare.

(4) În caz de fortã majorã si de maximã urgentã pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului local se poate face de îndatã.

(5) În invitatia la sedintã se vor preciza data, ora, locul desfasurãrii si ordinea de zi a acesteia.

(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(7) În comunele sau orasele în care cetãtenii apartinând unei minoritãti nationale au o pondere de peste 20% din numãrul locu­itorilor ordinea de zi se aduce la cunostintã publicã si în limba maternã a cetãtenilor apartinând minoritãtii respective.

(8) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul­-verbal al sedintei.

Art. 41. - (1) Sedintele consiliului local sunt legal constituite dacã este prezentã majoritatea consilierilor în functie.

(2) Prezenta consilierilor la sedintã este obligatorie. Cazurile în care se considerã cã absenta este motivatã se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. În situatia în care un consilier absenteazã de douã ori consecutiv, fãrã motive temeinice, el poate fi sanctionat în conditiile regula­mentului de organizare si functionare a consiliului local.

Art. 42. - Sedintele consiliului local sunt conduse de un con­silier, ales în conditiile prevãzute la art. 37.

Art. 43. - (1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sã se desfãsoare cu usile închise.

(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la pro­grame de dezvoltare judeteanã, regionalã, zonalã sau de coope­rare transfrontalierã, organizarea si dezvoltarea urbanisticã a localitãtilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind aso­cierea sau cooperarea cu alte autoritãti publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice române sau strãine se vor discuta întotdeauna în sedintã publicã. În legaturã cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetãtenilor prin referendum, în conditiile legii.

(3) Lucrãrile sedintelor se desfasoarã în limba românã, limba oficialã a statului. În consiliile locale în care consilierii apartinând unei minoritãti nationale reprezintã cel putin o treime din numãrul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba maternã. În aceste cazuri se va asigurã,  prin grija primarului, traducerea în limba românã. În toate cazurile documentele sedintelor de consiliu se întocmesc în limba românã.

(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul în care si-a exercitat votul fiecare consilier se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitãtii administrativ-teritori­ale.

(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, împreunã cu secretarul unitãtii administrativ-teritoriale îsi asumã, prin semnaturã, responsabilitatea veridicitãtii celor consemnate.

(6) Înaintea fiecãrei sedinte secretarul pune la dispozitie con­silierilor, în timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca în cadrul sedintei sã conteste continutul procesului-verbal si sã cearã mentionarea exactã a opiniilor expri­mate în sedintã anterioarã.

(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbãtute în sedintã se depun într-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretar, dupã aprobarea procesului­ verbal.

Art. 44. - Ordinea de zi a sedintelor se aprobã de consiliul local, la propunerea celui care, în conditiile art. 40, a cerut întru­nirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul majoritãtii consilierilor prezenti.

Art. 45. - Problemele înscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbãtute dacã nu sunt însotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritãtii administratiei publice locale, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea initiatorului, pre­cum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 40 alin. (2) si (4).

Art. 46. - (1) În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul local adoptã hotãrâri, cu votul majoritãtii membrilor prezenti, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o altã majoritate.

(2) Hotãrârile privind contractarea de împrumuturi, în conditiile legii, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteanã, regio­nalã, zonalã sau de cooperare transfrontalierã, organizarea si dezvoltarea urbanisticã a localitãtilor si amenajarea teritoriului, pre­cum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritãti publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice române sau strãine se adoptã cu votul a cel putin douã treimi din numãrul consilierilor în functie.

(3) Hotãrârile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale se adoptã cu votul majoritãtii consilierilor în functie. Dacã bugetul local nu poate fi adoptat dupã douã sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfãsura pe baza bugetului anului precedent pânã la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii bugetului de stat.

(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotãrâri sã fie luate prin vot secret. Hotãrârile cu caracter individual cu privire la per­soane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevãzute de lege.

(5) Proiectele de hotãrâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritãtii administratiei publice locale.

Art. 47. - (1) Nu poate lua parte la deliberare si la adopta­rea hotãrârilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pânã la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbaterilor consiliului local.

(2) Hotãrârile adoptate de consiliul local cu încalcarea dis­pozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constatã de cãtre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi intro­dusã de orice persoanã interesatã.

Art. 48. - Hotãrârile consiliului local se semneazã de consi­lierul care conduce sedintele de consiliu, ales în conditiile prevãzute la art. 37, si se contrasemneazã, pentru legalitate, de cãtre secretar. În cazul în care consilierul ales în conditiile prevãzute la art. 37 lipseste sau refuzã sã semneze, hotãrârea consiliului local se semneazã de 3-5 consilieri.

Art. 49. - (1) Secretarul nu va contrasemna hotãrârea în cazul în care considerã ca aceasta este ilegalã sau cã depaseste competentele ce revin, potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivatã, care va fi consemnatã în procesul-verbal al sedintei.

(2) Secretarul va comunicã hotãrârile consiliului local primarului si prefectului, de îndatã, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptãrii.

(3) Comunicarea, însotitã de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face în scris de cãtre secretar si va fi înregistratã într-un registru special destinat acestui scop.

Art. 50. - (1) Hotãrârile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostintã publicã, iar cele individuale, de la data comunicãrii.

(2) Aducerea la cunostintã publicã a hotãrârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicãrii oficiale cãtre prefect.

Art. 51. - În unitãtile administrativ-teritoriale în care cetãtenii apartinând unei minoritãti nationale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor hotãrârile cu caracter normativ se aduc la cunostintã publicã si în limba maternã a cetãtenilor apartinând minoritãtii respective, iar cele cu caracter individual se comunicã, la cerere, si în limba maternã.

Art. 52. - (1) În exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivitãtii locale.

(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului propriu de specialitate, sã punã la dispozitie consilieri­lor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.

(3) Consilierii sunt obligati ca în îndeplinirea mandatului sã organizeze periodic întâlniri cu cetãtenii si sã acorde audiente.

(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati sã prezinte un raport anual de activitate, care va fi fãcut public prin grija secretarului.

(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comi­siilor de specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilitã în conditiile legii.

(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueazã în îndeplinirea mandatului lor, în conditiile legii.

(7) Consiliul local poate hotarî diminuarea cuantumului indemnizatiei prevãzute la alin. (5) si a cotei în care se face deconta­rea conform prevederilor alin. (6), în concordantã cu posibilitãtile de finantare.

Art. 53. - (1) Consilierii rãspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, dupã caz, în nume pro­priu, pentru activitatea desfãsuratã în exercitarea mandatului, pre­cum si pentru hotãrârile pe care le-au votat.

(2) În procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi consem­nat, în mod obligatoriu, rezultatul votului.

(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal în procesul-verbal al sedintei.

Art. 54. - La lucrãrile consiliului local pot asista si lua cuvântul, fãrã drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celor­lalte organe centrale din unitãtile administrativ-teritoriale, în pro­blemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate de primar.

Art. 55. - (1) Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi în consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat sãtesc.

(2) Delegatul sãtesc este ales pe perioada mandatului consi­liului local de cãtre o adunare sãteascã, constituitã din câte un reprezentant al fiecãrei familii, convocatã si organizatã de primar si desfasuratã în prezenta primarului sau viceprimarului.

(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii sãtesti vor fi invitati în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

(4) Delegatului sãtesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile art. 52 alin. (5) si (6).

Art. 56. - (1) Dupã constituire consiliul local îsi organizeazã comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.

(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu exceptia viceprimarului.

(3) Comisiile de specialitate îsi aleg câte un presedinte si un secretar.

(4) Comisiile de specialitate analizeazã si avizeazã proiectele de hotãrâre din domeniul lor de activitate.

(5) Comisiile de specialitate lucreazã în plen si iau hotãrâri cu votul majoritãtii membrilor lor.

(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specia­litate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.

(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativã sau la initiativa primarului, dupã caz, comisii speciale de analizã si verificare, pe perioada determinatã. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele si perioada de desfãsurare a activitãtilor acesteia se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local. Membrii comisiei actioneazã în limitele stabilite prin hotãrâre.

SECTIUNEA a 4-a

Dizolvarea consiliului local

Art. 57. - (1) Consiliul local poate fi dizolvat dacã a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotãrâri care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotãrâre judecatoreascã rãmasã definitivã si irevocabilã.

(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea motivatã a prefectului, bazatã pe hotãrârile judecãtoresti rãmase definitive si irevocabile.

(3) Hotãrârea de dizolvare poate fi atacatã de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest caz procedura prealabilã prevazutã de lege nu se mai efectueazã, iar introducerea actiunii suspendã executarea mãsurii de dizolvare.

(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3) sau, dupã caz, de la pronuntarea unei hotãrâri judecãtoresti, rãmasã definitivã si irevocabilã, prin care a fost respinsã actiunea consilierilor.

(5) Pânã la constituirea noului consiliu local primarul, vicepri­marul sau, în absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce îi revin, potrivit legii.

Art. 58. - (1) În cazul în care consiliul local nu se întruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 sedinte ordi­nare consecutive nici o hotãrâre, precum si în situatia în care numãrul consilierilor se reduce sub jumãtate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se considerã dizolvat de drept.

(2) Situatiile prevãzute la alin. (1) se comunicã de primar, viceprimar sau, în absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si pro­pune Guvernului organizarea de noi alegeri.

(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostintã.

(4) Instanta de contencios administrativ este obligatã sã se pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz procedura preala­bilã nu se mai efectueazã, iar introducerea actiunii suspendã exe­cutarea mãsurii de dizolvare. Hotãrârea instantei este definitivã si irevocabilã.

(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de cãtre Guvern, la propunerea prefectului, în ter­men de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3) sau, dupã caz, de la rãmânerea definitivã si irevocabilã a hotãrârii judecãtoresti prin care s-a respins actiunea împotriva ordinului prefectului.

SECTIUNEA a 5-a

Suspendarea si încetarea mandatului de consilier

Art. 59. - (1) Mandatul de consilier se suspendã de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunicã de îndatã de cãtre parchet sau de instanta de judecatã, dupã caz, prefectului care, prin ordin, constatã suspendarea mandatului.

(2) Suspendarea dureazã pânã la solutionarea definitivã a cauzei. Ordinul de suspendare se comunicã de îndatã consilierului.

(3) În cazul în care consilierul suspendat a fost gãsit nevino­vat acesta are dreptul la despãgubiri în conditiile legii.

Art. 60. - (1) Mandatul de consilier înceteazã de drept în urmãtoarele cazuri:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului într-o altã unitate administrativ-teri­torialã;

d) imposibilitatea exercitãrii mandatului pe o perioadã mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 59 alin. (1);

e) constatarea, dupã validarea mandatului, cã alegerea s-a facut prin fraudã electoralã sau prin orice altã încãlcare a Legii privind alegerile locale;

f) condamnarea, prin hotãrâre judecatoreascã rãmasã defini­tivã, la o pedeapsã privativã de libertate;

g) punerea sub interdictie judecatoreascã;

h) pierderea drepturilor electorale;

i) lipsa nemotivatã de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;

j) deces.

(2) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constatã de consiliul local, prin hotãrâre, la initiativa primarului sau a oricãrui consilier.

(3) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. c), d) si i) hotãrârea con­siliului local poate fi atacatã de consilier la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligatã sã se pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea pri­mei instante este definitivã si irevocabilã.

CAPITOLUL III

Primarul si viceprimarul

Art. 61. - (1) Comunele si orasele au câte un primar si un viceprimar, iar orasele resedintã de judet, câte 2 viceprimari, alesi în conditiile legii. Viceprimarii nu pot fi în acelasi timp si consilieri.

(2) Primarul participã la sedintele consiliului local si are dreptul sã îsi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. ­

(3) Pe toatã durata exercitãrii mandatului de primar, respectiv de viceprimar, contractul de muncã al acestora la institutii publice, regii autonome, companii nationale, societãti nationale, societãti comerciale cu capital majoritar de stat sau la societãtile comerci­ale de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene se suspendã de drept.

(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toatã durata exercitãrii mandatului, o indemnizatie stabilitã în conditiile legii.

Art. 62. - Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibilã cu:

a) functiile si calitãtile prevãzute la art. 30 alin. (1), care se aplicã în mod corespunzãtor;

b) orice functie de conducere din cadrul societãtilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorialã este actionar majoritar ori din cadrul societãtilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;

c) orice alte activitãti sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.

Art. 63. - (1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfasurãrii alegerilor, în camera de consiliu a judecãtoriei în a cãrei raze teritorialã se aflã comuna sau orasul, de cãtre un judecator desemnat de presedintele judecãtoriei.

(2) Invalidarea alegerii prirnarului se poate pronunta în cazurile prevãzute la art. 32 alin. (4).

Art. 64. - (1) Hotãrârea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacatã de cel interesat în termen de 5 zile de la pro­nuntare, la instanta de contencios administrativ.

(2) Instanta de judecatã este obligatã sã se pronunte în ter­men de 30 de zile.

(3) Rezultatul validãrii sau invalidãrii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezintã în sedintã de con­stituire a consiliului local sau, dupã caz, într-o sedintã extraordi­narã, de cãtre un judecãtor desemnat de presedintele judecãtoriei.

(4) În caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor în termen de cel mult 30 de zile de la data invalidãrii sau, dupã caz, de la data rãmânerii definitive si irevocabile a hotãrârii judecãtoresti, în conditiile legii.

Art. 65. - (1) Primarul depune în fata consiliului local jurãmântul prevãzut la art. 34 alin. (1).

(2) Primarul care refuzã sã depunã jurãmântul este considerat demisionat de drept.

Art. 66. - (1) Primarul îndeplineste o functie de autoritate publicã. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritãtilor administratiei publice locale, pe care îl conduce si îl controleazã.

(2) Primarul rãspunde de buna functionare a administratiei publice locale, în conditiile legii.

Art. 67. - (1) Primarul reprezintã comuna sau orasul în relatiile cu alte autoritãti publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau strãine, precum si în justitie.

(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfã în culorile drapelului national al României.

(3) Esarfa va fi purtatã, în mod obligatoriu, la solemnitãti, receptii, ceremonii publice si la celebrarea cãsãtoriilor.

(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 68. - (1) Primarul îndeplineste urmãtoarele atributii prin­cipale:

a) asigurã respectarea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale cetãtenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotãrârilor si ordonantelor Guvernului; dispune mãsurile necesare si acordã sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducãtori ai autoritãtilor administratiei publice centrale, precum si a hotãrârilor consiliului judetean;

b) asigurã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local. În situatia în care apreciazã cã o hotãrâre este ilegalã, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeazã pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotãrârii  consiliului local ia mãsuri pentru organizarea acestei consultãri, în conditiile legii;

d) prezintã consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informãri, privind starea economicã si socialã a comunei sau a orasului, în concordantã cu atributiile ce revin autoritãtilor administratiei publice locale, precum si informãri asupra modului, de aducere la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local;

e) întocmeste proiectul bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

f) exercitã functia de ordonator principal de credits;

g) verificã, din oficiu sau la cerere, încasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunicã de îndatã consiliului local cele constatate;

h) ia mãsuri pentru prevenirea si limitarea, urmãrilor calamitãtilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreunã cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comunã sau din oras, acestea fiind obligate sã execute mãsurile stabilite în planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;

i) asigurã ordinea publicã si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitãtilor de protectie civilã, care au obligatia sã raspundã solicitãrilor sale, în conditiile legii;

j) îndrumã si supravegheazã activitatea gardienilor publici, con­form angajamentelor contractuale;

k) ia mãsurile prevãzute de lege cu privire la desfãsurarea adunãrilor publice;

l) ia mãsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestãri publice care contravin ordinii de drept ori atenteazã la bunele moravuri, la ordinea si linistea publicã;

m) controleazã igiena si salubritatea localurilor publice si a produselor alimentare puse în vânzare pentru populatie, cu spri­jinul serviciilor de specialitate;

n) ia mãsuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor pro­vocate de animale, în conditiile legii;

o) ia mãsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitãtii si îl supune spre aprobare consiliului local; asigurã respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;

p) asigurã repartizarea locuintelor sociale pe baza hotãrârii  consiliului local;

q) asigurã întretinerea si reabilitarea drumurilor publice, pro­prietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de cir­culatie, desfãsurarea normalã a traficului rutier si pietonal, în conditiile legii;

r) exercitã controlul asupra activitãtilor din târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia mãsuri pentru buna functionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigurã functionarea servi­ciilor de stare civilã si de autoritate tutelarã; supravegheazã reali­zarea mãsurilor de asistentã si ajutor social;

s) îndeplineste functia de ofiter de stare civilã;

t) propune consiliului local spre aprobare, în conditiile legii, organigrama, statul de functii, numãrul de personal si regulamen­tul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;

u) numeste si elibereazã din functie, în conditiile legii, perso­nalul din aparatul propriu de specialitate al autoritãtilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, în conditiile legii, a conducãtori­lor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;

v) rãspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;

x) organizeazã evidenta lucrãrilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritãtilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

y) ia mãsuri pentru controlul depozitãrii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizãrii mãrfurilor cursurilor de apã din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vãilor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

(2) Primarul îndeplineste si alte atributii prevãzute de lege sau de alte acte normative, precum si însãrcinãrile date de consiliul local. ­

Art. 69. - (1) În exercitarea atributiilor de autoritate tutelarã si de ofiter de stare civilã, a sarcinilor ce îi revin din actele norma­tive privitoare la recensãmânt, la organizarea si desfãsurarea ale­gerilor, la luarea mãsurilor de protectie civilã, precum si a altor atributii stabilite prin lege primarul actioneazã si ca reprezentant al statului în comuna sau în orasul în care a fost ales.

(2) În aceastã calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în conditiile legii, concursul sefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitãtile administrativ-teritoriale, dacã sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.

Art. 70. - (1) Primarul deleagã viceprimarului sau, dupã caz, viceprimarilor, prin dispozitie emisã în cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x) si y).

(2) Atributiile de ofiter de stare civilã pot fi delegate vicepri­marului, secretarului sau altor functionari cu competente în acest domeniu, potrivit legii.

(3) Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art. 69, cu exceptia celor de ofiter de stare civilã precum si cele prevãzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.

Art. 71. - (1) În exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin exe­cutorii numai dupã ce sunt aduse la cunostintã publicã sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.

(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 72. - (1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exer­citã pânã la depunerea jurãmântului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau de catastrofã.

(2) Mandatul înceteazã de drept în unul dintre urmãtoarele cazuri:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) schimbarea domiciliului intr-o altã unitate administrativ-teritorialã;

d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioadã mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 77 alin. (2);

e) când se constatã, dupã validarea mandatului, cã alegerea s-a facut prin fraudã electoralã sau prin orice altã încãlcare a Legii privind alegerile locale;

f) a fost condamnat, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã defi­nitivã, la o pedeapsã privativã de libertate;

g) punerea sub interdictie judecãtoreascã;

h) pierderea drepturilor electorale;

i) când, în exercitarea atributiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã si irevocabilã;

j) deces;

(3) În cazurile prevãzute la alin. (2) prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.

(4) În cazul prevãzut la alin. (2) lit. d) ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ în ter­men de 10 zile de la comunicare.

(5) Instanta de contencios administrativ este obligatã sã se pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instante este defi­nitivã si irevocabilã.

(6)  Data organizãrii alegerilor pentru functia de primar se sta­bileste de cãtre Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile sau dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (4).

Art. 73. - (1) Mandatul primarului înceteazã, de asemenea, înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în conditiile legii.

(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectu­lui de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii de cãtre acesta a intereselor generale ale colectivitãtii locale sau neexercitãrii atributiilor ce îi revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercitã ca reprezentant al statului.

(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numãrul bule­tinului sau ale cãrtii de identitate si semnãtura olografã ale cetãtenilor care au solicitat organizarea referendumului.

(4) Organizarea referendumului trebuie sã fie solicitatã, în scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sã fie realizat în fiecare dintre localitãtile compo­nente ale comunei sau orasului.

Art. 74. - (1) Dupã primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei motivelor invocate, a îndeplinirii conditiilor prevãzute la art. 73, precum si la verificarea veridicitãtii si auten­ticitãtii semnãturilor, în termen de 30 de zile.

(2) Dupã verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administratiei Publice, o propunere motivatã de organi­zare a referendumului.

(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizatã de Ministerul Administratiei Publice, Guvernul se va pronunta, prin hotãrâre, în termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului. Hotãrârea Guvernului va stabili data organizãrii referendumului si va fi adusã la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin grija prefectului.

(4) Cheltuielile necesare în vederea desfãsurãrii referendumului se suportã din bugetul local.

Art. 75. - (1) Referendumul local se organizeazã, în conditiile legii, prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv.

(2) În acest caz procedurile prevãzute de lege privind campa­nia pentru referendum nu se mai aplicã.

Art. 76. - (1) Referendumul este valabil dacã s-au prezentat la urne cel putin jumãtate plus unul din numãrul total al locuitori­lor cu drept de vot.

(2) Mandatul primarului înceteazã înainte de termen dacã s-a pronuntat în acest sens cel putin jumãtate plus unul din numãrul total al cetãtenilor cu drept de vot.

(3) În situatia prevãzutã la alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor prevederile art. 72 alin. (6).

Art. 77. - (1) În exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege.

(2) Mandatul primarului se suspendã de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preven­tive se comunicã de îndatã de cãtre parchet sau de instanta de judecatã, dupã caz, prefectului care, prin ordin, constatã suspen­darea mandatului.

(3) Ordinul de suspendare se comunicã de îndatã primarului.

(4) Suspendarea dureazã pânã la încetarea situatiei prevãzute la alin. (2).

(5) Dacã primarul suspendat din functie a fost gãsit nevinovat, acesta are dreptul la despãgubiri, în conditiile legii.

(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplicã si în cazul viceprimarului.

Art. 78. - (1) Consiliul local alege din rândul membrilor sãi viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majoritãtii consilierilor în functie. Durata mandatului viceprimarului este egalã cu cea a mandatului consiliului local.

(2) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivatã a unei treimi din numãrul consilierilor sau a primarului, prin hotãrâre adoptatã cu votul a douã treimi din numãrul consilierilor în functie.

Art. 79. - Viceprimarul exercitã atributiile ce îi sunt delegate de cãtre primer, în conditiile prevãzute la art. 70.

Art. 80. - Mandatul viceprimarului înceteazã de drept în conditiile prevãzute la art. 72, care se aplicã în mod corespunzãtor. În acest caz consiliul local ia act de încetarea manda­tului si alege un nou viceprimar.

Art. 81. - Viceprimarul poate fi suspendat din functie în conditiile prevãzute la art. 77, care se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 82. - (1) În caz de vacantã a functiei de primer, pre­cum si în caz de suspendare din functie a acestuia atributiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupã caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritãtii consilierilor în functie.

(2) În situatia prevãzutã la alin. (1) consiliul local poate delega prin hotãrâre, din rândul membrilor sai, un consilier care va îndeplini temporar atributiile viceprimarului.

(3) În situatia în care sunt suspendati din functie, în acelasi timp, atât primarul, cât si viceprimarul, consiliul local deleagã un consilier care va îndeplini atât atributiile primarului, cât si pe cele ale viceprimarului, pânã la încetarea suspendãrii.

(4) Dacã devin vacante, în acelasi timp, atât functia de pri­mar, cât si cea de viceprimar, consiliul local alege un nou vice­primar, prevederile alin. (1) si (2) aplicându-se pânã la alegerea unui nou primar. Prevederile art. 72 alin. (6) se aplicã în mod corespunzãtor.

CAPITOLUL IV

Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate

SECTIUNEA 1

Secretarul

Art. 83. - (1) Fiecare comunã, oras sau subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului si al subdiviziunii admi­nistrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de condu­cere, cu studii superioare juridice sau administrative. În mod exceptional în functia de secretar al comunei poate fi numitã si o persoanã cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.

(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea eliberãrii din functie.

(3) Secretarul nu poate fi sot, sotie sau rude de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.

Art. 84. - (1) Functia de secretar se ocupã pe bazã de concurs sau de examen, dupã caz, iar numirea se face de cãtre prefect.

(2) Concursul sau examenul se organizeazã de primar, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte în mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secre­tarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, în termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunicã de cãtre primar în termen de cel mult 3 zile de la rãmânerea definitivã a rezultatului concursului sau al examenului.

(3) Secretarul se bucurã de stabilitate în functie, în conditiile legii.

Art. 85. - (1) Secretarul îndeplineste, în conditiile legii, urmãtoarele atributii principale:

a) participã în mod obligatoriu la sedintele consiliului local;

b) coordoneazã compartimentele si activitãtile cu caracter juri­dic, de stare civilã, autoritate tutelarã si asistentã socialã din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;

c) avizeazã proiectele de hotãrâre ale consiliului local, asumându-si rãspunderea pentru legalitatea acestora, contra­semnând hotãrârile pe care le considerã legale;

d) avizeazã pentru legalitate dispozitiile primarului;

e) urmãreste rezolvarea corespondentei în termenul legal;

f) asigurã îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si efectuarea lucrãrilor de secretariat;

g) pregãteste lucrãrile supuse dezbaterii consiliului local;

h) asigurã comunicarea cãtre autoritãtile, institutiile si persoa­nele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacã legea nu prevede altfel;

i) asigurã aducerea la cunostintã publicã a hotãrârilor si dis­pozitiilor cu caracter normativ;

j) elibereazã extrase sau copii;

k) legalizeazã semnãturi de pe înscrisurile prezentate de pãrti si confirmã autenticitatea copiilor cu actele originale, în conditiile legii.

(2) Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autoritãtilor administratiei publice locale, stabilite de primar.

(3) Secretarul îndeplineste si alte atributii prevãzute de lege sau însãrcinãri date de consiliul local ori de primar.

Art. 86. - Eliberarea din functie, precum si sanctionarea dis­ciplinarã a secretarului se fac de cãtre prefect, numai la propune­rea consiliului local, adoptatã cu votul a cel putin douã treimi din numãrul consilierilor în functie, ca urmare a initiativei primarului sau a unei treimi din numãrul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfãsurarea unei cercetãri administrative.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu de specialitate al autoritãtilor administratiei publice locale

Art. 87. - Serviciile publice ale comunei sau orasului se înfiinteazã si se organizeazã de consiliul local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu res­pectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Art. 88. - (1) Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei sau orasului se fac de conducãtorii acestora, în conditiile legii.

(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din apara­tul propriu de specialitate al consiliului local se fac de cãtre primar, în conditiile legii.

(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului elibera­rea din functie a conducãtorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local;

Art. 89. - Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comu­nei sau orasului si din aparatul propriu de specialitate al autoritãtilor administratiei publice locale se bucurã de stabilitate în functie, în conditiile legii.

Art. 90. - (1) În raporturile dintre cetãteni si autoritãtile admi­nistratiei publice locale se foloseste limba românã.

(2) În unitãtile administrativ-teritoriale în care cetãtenii apartinând unei minoritãti nationale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritãtile adminis­tratiei publice locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau în scris, si în limba lor maternã si vor primi rãspunsul atât în limba românã, cât si în limba maternã.

(3) În conditiile prevãzute la alin. (2), în posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi încadrate si persoane care cunosc limba maternã a cetãtenilor apartinând minoritãtii respec­tive.

(4) Autoritãtile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitãtilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si în limba maternã a cetãtenilor apartinând minoritatii respective, în conditiile prevãzute la alin. (2).

(5) Actele oficiale se intocmesc în mod obligatoriu în limba românã.

Art. 91. - Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secre­tarul comunei, al orasului sau al subdiviziunii administrativ-teritori­ale a municipiului, împreunã cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constitute o structurã functionalã cu activitate permanentã, denumitã primãria comunei sau orasului, care aduce la îndeplinire hotãrârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitãtii locale.

CAPITOLUL V

Administratia publicã a municipiului Bucuresti

Art. 92. - Municipiul Bucuresti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.

Art. 93. - (1) Sectoarele municipiului Bucuresti au câte un primar si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.

(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de presedintele Tribunalului Bucuresti, în conditiile prezentei legi.

Art. 94. - Autoritãtile administratiei publice locale din munici­piul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritãti deliberative, precum si primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca autoritãti executive, alese în conditiile legii privind alegerile locale.

Art. 95. - (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie, functioneazã si pot fi dizolvate în conditiile prevãzute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplicã în mod corespunzãtor.

(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exer­citã, în principal, urmãtoarele atributii:

a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce sedintele consiliului, precum si un viceprimar; acestia îsi pãstreazã calitatea de consilier;

b) aprobã regulamentul de organizare si functionare a consi­liului;

c) avizeazã studii, prognoze si programe de dezvoltare econo­mico-sociale, de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionalã si zonalã, în conditiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

d) aprobã bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobã contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, pre­cum si taxe speciale, în conditiile legii;

e) aprobã la propunerea primarului, în conditiile legii, organi­grama, statul de functii, numãrul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice de interes local;

f) administreazã, în conditiile legii, bunurile proprietate publicã sau privatã a municipiului de pe raza sectorului, pe baza hotãrârii  Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

g) hotãrãsc cu privire la concesionarea sau închirierea servi­ciilor publice de sub autoritatea lor, în conditiile legii;

h) înfiinteazã institutii, societãti comerciale si servicii publice, instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice, precum si pentru societãtile comerciale pe care le înfiinteazã sau care se aflã sub autoritatea lor; numesc si elibereazã din functie, în conditiile legii, conducãtorii institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes local;

i) aprobã, în conditiile legii, planurile urbanistice zonale si de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunicã Consiliului General a Municipiului Bucuresti; aprobã, în limitele competentelor sale documentatiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investitii de interes local si asigurã conditiile necesare pentru realizarea lor, în concordantã cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si ale regulamentului aferent;

j) asigurã,  potrivit competentelor sale, conditiile necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sãnãtate culturã, tineret si sport, apãrarea ordinii publice, de interes local urmãreste si controleazã activitatea acestora;

k) contribuie la organizarea activitãtilor stiintifice, culturale artistice, sportive si de agrement;

i) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeazã activitatea gardienilor publici si propune mãsuri de îmbunãtãtire a acesteia;

m) actioneazã pentru protectia si refacerea mediului înconjurãtor, în scopul cresterii calitãtii  vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de arhitecturã, a parcurilor si a rezervatiilor naturale;

n) contribuie la realizarea mãsurilor de protectie si asistentã sociale, asigurã protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei în vigoare; aprobã criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale înfiinteazã si asigurã functionarea unor institutii de binefacere ds interes local;

o) înfiinteazã si organizeazã târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigurã buna functionare a acestora;

p) hotãrãsc, în conditiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritãti ale administratiei publice locale din tarã sau din strãinãtate precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritãtilor administratiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune;

q) hotãrãsc, în conditiile legii, cu acordul prealabil a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau strãine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantãrii si realizãrii în comun a unor actiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local;

r) asigurã libertatea comertului si încurajeazã libera initiativã în conditiile legii;

s) sprijinã, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase.

(3) Atributiile prevãzute la alin. (2) lit. c)-h), p) si q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotãrârea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercitã si alte atributii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General Municipiului Bucuresti.

Art. 96. - Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie, functioneazã si îndeplineste atributiile prevãzute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 97. - (1)Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functioneazã în conditiile prevãzute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor; îndeplinesc atributiile stabilite de lege pentru acestia, cu exceptia celor prevãzute la art. 68 alin. (1) lit. c) si k), care se exercitã numai de primarul general al municipiului Bucuresti.

(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se aplicã în mod corespunzãtor dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si demitere.

(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti functioneazã si îndeplinesc atributiile prevãzute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor care se aplicã în mod corespunzãtor.

(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti li se aplicã în mod corespunzãtor dispozitiile prezentei legi cu pri­vire la suspendare si demitere.

Art. 98. - Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti le sunt aplicabile în mod corespunzãtor prevederile art. 83-86, iar secretarului general al municipiului Bucuresti, prevederile art. 120.

Art. 99. - Hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritãtile administratlei publice locale organizate în sectoarele municipiului Bucuresti.

Art. 100. - (1) Primarul general al municipiului Bucuresti împreunã cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se întru­nesc cel putin o datã pe lunã, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare. La sedinte se analizeazã modul în care sunt aduse la îndeplinire hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general si se prezintã informãri reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avându-se în vedere corelarea unor activitãti necesare în vederea bunei functionãri a administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participã de drept si prefectul municipiului Bucuresti.

(2) Primarii sectoarelor participã de drept la sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.

(3) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.

(4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sã intervinã la discutii fãrã a avea drept de vot.

CAPITOLUL VI

Consiliul judetean

SECTIUNEA 1

Constituirea si componenta consiliului judetean

Art. 101 - (1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituitã la nivel judetean, pentru coordonarea activitãtii consiliilor comunale si orasenesti, în vede­rea realizãrii serviciilor publice de interes judetean.

(2) Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Art. 102. - Numãrul membrilor fiecãrui consiliu judetean se stabileste de prefect, în functie de populatia judetului, raportatã de Institutul National de Statisticã si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dupã cum urmeazã:

Numãrul locuitorilor judetului

Numãrul consilierilor

- pânã la 350.000

31

- Între 350.001 - 500.000

33

- Între 500.001 - 650.000

35

- peste 650.000

37

Art. 103. - (1) La constituirea consiliului judetean se aplicã în mod corespunzãtor dispozitiile art. 31-37.

(2) În situatiile prevãzute la art. 60 presedintele consiliului judetean are obligatia sã propunã acestuia adoptarea unei hotãrari prin care sã se ia act de încetarea mandatului de consilier.

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile consiliului judetean

Art. 104. - (1) Consiliul judetean, ca autoritate deliberativã a administratiei publice locale coristituitã la nivel judetean, înde­plineste urmãtoarele atributii principale:

a) alege din rândul consilierilor un presedinte si 2 vice­presedinti;

b) aprobã, la propunerea presedintelui, regulamentul de orga­nizare si functionare a consiliului judetean, numãrul de personal în limitele normelor legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;

c) adoptã strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-socialã a judetului sau a unor zone din cuprinsul aces­tuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobã si urmãreste, în cooperare cu autoritãtile administratiei publice locale comunale si orãsenesti interesate, mãsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

d) coordoneazã activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judetean;

e) aprobã bugetul propriu al judetului, împrumuturile, virãrile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobã contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, în conditiile legii; hotãrãste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în conditiile legii;

f) administreazã domeniul public si domeniul privat al judetului;

g) hotãrãste darea în administrare, concesionarea sau închirie­rea bunurilor proprietate publicã a judetului sau, dupã caz, a serviciilor publice de interes judetean, în conditiile legii; hotãrãste cu privire la vânzarea, concesionarea si închirierea bunurilor proprie­tate privatã a judetului, în conditiile legii;

h) hotãrãste înfiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean, în conditiile legii; numeste si elibereazã din functie, în conditiile legii, conducãtorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a înfiintat si le aplicã, dacã este cazul, sanctiuni disciplinare, în conditiile legii;

i) hotãrãste asupra reorganizãrii regiilor autonome de interes judetean; exercitã în numele unitãtii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societãtile comerciale pe care le-a înfiintat; hotãrãste asupra privatizãrii  acestor societãti comerciale;

j) stabileste, pe baza consultãrii autoritãtilor administratiei publice locale comunale si orãsenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanisticã generalã a judetului si a unitãtilor administrativ-teritoriale com­ponente; urmãreste modul de realizare a acestora în cooperare cu autoritãtile administratiei publice locale comunale si orãsenesti implicate;

k) aprobã construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a întregii infrastructuri apartinând cãilor de comunicaii de interes judetean; acordã sprijin si asistentã tehnicã de specialitate autoritãtilor administratiei publice locale comunale si orãsenesti pentru construirea, întretinerea si modernizarea dru­murilor comunale si orãsenesti; în acest sens consiliul judetean poate înfiinta servicii publice specializate;

l) aprobã documentatiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investitii de interes judetean, în limitele si în conditiile legii;

m) asigurã,  potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare în vederea bunei functionãri a institutiilor de culturã, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire socialã si asistentã socialã, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitãti, în conditiile legii;

n) asigurã sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfãsurate de cultele religioase, precum si pentru activitãti edu­cativ-stiintifice si sportive;

o) înfiinteazã institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului si asigurã buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;

p) analizeazã propunerile fãcute de autoritãtile administratiei publice locale comunale si orãsenesti, în vederea elaborãrii de prognoze si programe de dezvoltare economico-socialã sau pentru refacerea si protectia mediului înconjurãtor;

q) atribuie, în conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;

r) hotãrãste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritãti ale administratiei publice locale din tarã sau din strãinãtate precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritãtilor administratiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune;

s) hotãrãste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau strãine, cu organizatii neguverna­mentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantãrii si realizãrii în comun a unor actiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public judetean;

t) hotãrãste, în conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care poate înfiinta împreunã cu acestea institutii publice, societãti comerciale si servicii publice; ­

u) coordoneazã activitãtile Corpului gardienilor publici, în conditiile legii.

(2) Consiliul judetean îndeplineste si alte atributii prevãzute de lege.

SECTIUNEA a 3-a

Functionarea consiliului judetean

Art. 105. - (1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau de catastrofã.

(2) Consiliul judetean îsi exercitã mandatul de la data consti­tuirii pânã la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou ­ales.

Art. 106. - (1) Consiliul judetean se întruneste în sedinte ordinare o datã la douã luni, la convocarea presedintelui consiliu­lui judetean.

(2) Consiliul judetean se poate întruni si în sedinte extraordi­nare ori de câte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numãrul membrilor consiliului ori la solici­tarea prefectului, adresatã presedintelui consiliului judetean, în cazuri exceptionale care necesitã adoptarea de mãsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlãturarea urmãrilor calamitãtilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apãrarea ordinii si linistii publice.

(3) Convocarea consiliului judetean se face în scris, prin inter­mediul secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.

(4) În caz de fortã majorã si de maximã urgentã pentru rezol­varea intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de îndatã.

(5) În invitatia la sedintã se vor preciza data, ora, locul desfãsurãrii si ordinea de zi a acesteia.

(6) În situatia în care presedintele consiliului judetean se afla în imposibilitatea de a convoca consiliul în sedintã ordinarã, aceasta se va face de cãtre vicepresedintele desemnat în conditiile art. 118.

(7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(8) În judetele în care cetãtenii apartinând unei minoritãti nationale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostintã publicã si în limba maternã a cetãtenilor apartinând minoritãtii respective.

(9) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul­verbal al sedintei.

Art. 107. - (1) Sedintele consiliului judetean sunt legal con­stituite dacã este prezentã majoritatea consilierilor în functie.

(2) Prezenta consilierilor la sedintã este obligatorie. Cazurile în care se considerã cã absenta este motivatã se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean. În situatia în care un consilier absenteazã de douã ori consecutiv fãrã motive temeinice, el poate fi sanctionat în conditiile regula­mentului de organizare si functionare a consiliului judetean.

Art. 108. - (1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele desemnat în conditiile art. 118.

(2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseste si vice­presedintele desemnat în conditiile art. 118, sedintã va fi condusã de celãalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritãtii consilierilor prezenti.

Art. 109. - (1) În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul judetean adoptã hotãrâri cu votul majoritãtii membrilor prezenti, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o altã majoritate.

(2) Hotãrârile se semneazã de presedinte sau, în lipsa aces­tuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneazã pentru legalitate de secretarul general al judetului.

Art. 110. - Dispozitiile art. 43, art. 45-54 si art. 56 se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 111. - (1) În cazul în care consiliul judetean nu se întruneste timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 sedinte ordinare consecutive, nici o hotãrâre, precum si în situatia în care numãrul consilierilor se reduce sub douã treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolvã de drept.

(2) Situatiile prevãzute la alin. (1) se comunicã de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

(3) Prevederile art. 58 alin. (3)-(5) se aplicã în mod corespunzãtor.

(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (3) sau dupã rãmânerea definitivã si irevocabilã a hotãrârii  judecatoresti prin care s-a res­pins actiunea introdusã împotriva ordinului prefectului.

(5) Pe perioada în care consiliul judetean este dizolvat sau în care nu s-a putut constitui, potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului vor fi rezolvate de secretarul general al judetului în baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei Publice.

Art. 112. - Mandatul de consilier înceteazã de drept în conditiile art. 60, care se aplicã în mod corespunzãtor.

SECTIUNEA a 4-a

Presedintele, vicepresedintii si secretarul general al judetului

Art. 113. - (1) Consiliul judetean alege dintre membrii sãi, pe toatã durata exercitãrii mandatului, un presedinte si 2 vice­presedinti.

(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritãtii consilierilor în functie. Eliberarea din functie a presedin­telui consiliului judetean se face prin votul secret a cel putin douã treimi din numarul consilierilor în functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numãrul acestora, dacã a emis, în decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au fost anulate irevocabil de instanta de judecatã întrucât au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judetului sau au încãlcat Constitutia si legile tãrii. Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, în aceleasi conditii, numai dacã s-a constatat prin hotãrâre judecãtoreascã  irevocabilã cã acestia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au reve­nit, intereselor generale ale statului sau ale judetului ori au încãlcat Constitutia si legile tãrii.

(3) Pe toatã durata exercitãrii mandatului contractul de muncã al presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societãtile nationale, societãtile comerciale cu capital majoritar de stat se suspendã de drept.

(4) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toatã durata exercitãrii mandatului o indemnizatie stabilitã în conditiile legii.

Art. 114. - (1) Presedintele consiliului judetean reprezintã judetul în relatiile cu celelalte autoritãti publice, cu persoanele fizice si juridice române si strãine, precum si în justitie.

(2) Presedintele rãspunde în fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.

(3) Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat presedintelui acestuia. Functionarii din aparatul propriu de specia­litate se bucurã de stabilitate în functie, conform legii.

Art. 115. - Presedintele consiliului judetean rãspunde de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce si îl controleazã. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegatã vicepresedintilor sau secretarului general al judetului, prin dispozitie.

Art. 116. - (1) Presedintele consiliului judetean îndeplineste, în conditiile legii, urmãtoarele atributii principale:

a) asigurã respectarea prevederilor Constitutiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotãrârilor  si ordonantelor Guvernului, a hotãrârilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative;

b) întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;

c) dispune mãsurile necesare pentru pregatirea si desfãsurarea în bune conditii a lucrãrilor consiliului judetean;

d) întocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia;

e) asigurã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului judetean si analizeazã periodic stadiul îndeplinirii acestora;

f) conduce sedintele consiliului judetean;

g) coordoneazã si controleazã activitatea institutiilor si servici­ilor publice de sub autoritatea consiliului judetean;

h) exercitã functia de ordonator principal de credite;

i) întocmeste  proiectul bugetului propriu al judetului si contul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, în conditiile si la termenele prevãzute de lege;

j) urmãreste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea mãsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

k) propune consiliului judetean spre aprobare, în conditiile legii, organigrama, statul de functii, numãrul de personal si regu­lamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de spe­cialitate, a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

I) prezintã consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atributiilor proprii si a hotãrârilor consiliului;

m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, în conditiile legii, a conducãtorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege;

o) îndrumã metodologic, urmãreste si controleazã activitãtile de stare civilã si autoritate tutelarã, desfasurate în comune si orase; ­

p) acordã, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale consiliului judetean, sprijin si consultantã tehnicã si juridicã pentru autoritãtile administratiei publice locale, comunale si orãsenesti, la solicitarea acestora;

q) coordoneazã, controleazã si rãspunde de activitatea privind protectia drepturilor copilului.

(2) Presedintele consiliului judetean poate delega vice­presedintilor, prin dispozitie, atributiile prevãzute la alin. (1) lit. g) si p).

(3) Presedintele consiliului judetean îndeplineste si alte atributii prevãzute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.

Art. 117. - (1) În exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau indi­vidual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunostinta publicã sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.

(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 118. - (1) În cazul suspendãrii presedintelui atributiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin votul secret al majoritãtii consilierilor în functie.

(2) În celelalte cazuri de absentã a presedintelui atributiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vice­presedinti, desemnat de presedinte prin dispozitie.

Art. 119. - (1) Presedintele si vicepresedintii corisiliului judetean îsi pastreazã calitatea de consilier. Durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor este egalã cu cea a mandatu­lui consiliului judetean.

(2) Prevederile art. 62, 72 si 77 se aplicã în mod corespunzãtor si presedintelui consiliului judetean.

(3) În cazul încetãrii înainte de termen a mandatului presedin­telui consiliului judetean prefectul ia act prin ordin si instiinteazã consiliul judetean în vederea alegerii unui nou presedinte.

Art. 120. - (1) Fiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul acestuia. Secretarul general este functionar public de conducere si are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul general se bucurã de stabilitate în functie, în conditiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic sau al vreunei formatiuni politice, sub sanctiunea eliberãrii din functie.

(2) Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul Administratiei Publice, la propunerea presedintelui con­siliului judetean, potrivit legii. ­

(3) Numirea se face pe bazã de concurs sau de examen, dupã caz. Concursul va fi organizat, în conditiile legii, de presedintele consiliului judetean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare vor face parte presedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii consiliului judetean, un reprezentant al Ministerului Administratiei Publice, secretarul general al prefecturii si 2 repre­zentanti ai consiliului judetean.

(4) Emiterea dispozitiei de numire se face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

(5) Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinarã a secretarului general se fac de Ministerul Administratiei Publice numai la propunerea consiliului judetean, aprobatã cu votul a cel putin douã treimi din numãrul consilierilor în functie, ca urmare a initiativei presedintelui acestuia, sau a unei treimi din numãrul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfãsurarea unei cercetãri administrative.

(6) Secretarului general al judetului îi sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile art. 85.

(7) Secretarul general al judetului coordoneazã compartimen­tele de stare civilã si autoritate tutelarã din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean. Secretarul general al judetului îndeplineste în mod corespunzãtor atributiile stabilite de lege pen­tru secretarul general al ministerului.

CAPITOLUL VII

Bunuri si lucrãri publice

SECTIUNEA 1

Administrarea bunurilor

Art. 121. - Constituie patrimoniu al unitãtii  administrativ-terito­riale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public al unitãtii  administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, pre­cum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

Art. 122. - (1) Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national.

(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inaliena­bile, imprescriptibile si insesizabile.

Art. 123. - (1) Domeniul privat al unitãtilor administrativ-teri­toriale este alcãtuit din bunuri mobile si imobile, altele decât cele prevãzute la art. 122 alin. (i), intrate în proprietatea acestora prin modalitãtile prevãzute de lege.

(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun,dacã prin lege nu se prevede altfel.

(3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupã caz, a consiliului judetean, cu votul a douã treimi din numãrul membrilor acestuia.

Art. 124. - Toate bunurile apartinând unitãtilor administrativ­-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezintã anual de cãtre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei ges­tionãrii bunurilor.

Art. 125. - (1) Consiliile locale si consiliile judetene hotãrãsc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupã caz, sã fie date în administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sã fie concesionate ori sã fie închiriate. Acestea hotãrãsc cu privire la cumpãrarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, în conditiile legii.

(2) Vânzarea, concesionarea si închirierea se fac prin licitatie publicã, organizatã în conditiile legii.

Art. 126. - Consiliile locale si consiliile judetene pot da în folosintã gratuitã, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile pro­prietate publicã sau privatã localã on judeteanã, dupã caz per­soanelor juridice fãrã scop lucrativ, care desfasoarã activitate de binefacere sau de utilitate publicã ori serviciilor publice.

SECTIUNEA a 2-a

Lucrãrile publice

Art. 127. - Consiliile locale sau consiliile judetene pot con­tracta prin licitatie efectuarea de lucrãri si servicii de utilitate publicã, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.

Art. 128. - Lucrãrile de constructii si reparatii de interes public, finantate din bugetele comunelor, oraselor sau judetelor, se executã numai pe baza unor documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupã caz, de consiliul local sau de consiliul judetean si numai în baza unei licitatii publice, în limitele si în conditiile prevãzute de lege.

Art. 129. - Documentatiile de urbanism si amenajare a terito­riului privind comuna, orasul si judetul se elaboreazã, se aprobã si se finanteazã în conformitate cu prevederile legii.

CAPITOLUL VIII

Prefectul

SECTIUNEA 1

Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti

Art. 130. - (1) Guvernul numeste câte un prefect, ca repre­zentant al sau, în fiecare judet si în municipiul Bucuresti.

(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucuresti prefectul este ajutat de 2 subprefecti.

(3) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotãrâre a Guvemului. Pentru a fi numit în functie prefectul tre­buie sã aibã studii superioare de lungã duratã.

(4) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei Publice. Pentru a fi numit în functie subprefectul trebuie sã aibã studii superioare.

(5) Pe toatã durata îndeplinirii functiei de prefect sau de sub­prefect contractul de muncã al acestuia la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societãtile nationale si societãtile comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat se suspendã.

Art. 131. - Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot îndeplini o functie de reprezentare profesionalã, o altã functie publicã sau o functie ori o activitate profesionalã remuneratã în cadrul regiilor autonome, precum si al societãtilor comerciale cu capital de stat sau privat.

Art. 132 - (1) În calitate de reprezentant al Guvernului pre­fectul vegheazã ca activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a presedintilor consiliilor judetene sã se desfãsoare în conformitate cu prevederile legii.

(2) Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primãrii, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de altã parte, nu existã raporturi de subordonare.

Art. 133. - (1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritãti ale admi­nistratiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unitãtilor administrativ-teritoriale.

(2) Numirea si eliberarea din functie a conducãtorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor se face cu avizul consultativ al prefectului, în conditiile legii. În situatii bine motivate prefectul îsi poate retrage avizul acordat, propunând, în conditiile legii, eli­berarea din functie a conducãtorilor acestora.

Art. 134. - (1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigurã realizarea intereselor nationale, aplicarea si respec­tarea Constitutiei, a legilor, a hotãrârilor si ordonantelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

b) exercitã controlul cu privire la legalitatea actelor administra­tive adoptate sau emise de autoritãtile administratiei publice locale si judetene, precum si ale presedintelului consiliului judetean, cu exceptia actelor de gestiune curentã;

c) dispune mãsurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apãrarea drepturilor cetatenilor, prin organele legal abilitate;

d) asigurã,  împreunã cu autoritãtile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la îndeplinire, în conditiile stabilite prin lege, a mãsurilor de apãrare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civilã; autoritãtile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au obligatia sã informeze si sã sprijine prefectul pentru rezolvarea oricãrei probleme de interes national sau judetean, în conditiile legii;

e) prezintã anual Guvernului un raport asupra stadiului rea­lizãrii sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare, pre­cum si în legaturã cu controlul exercitãrii asupra legalitãtii actelor autoritãtilor administratiei publice locale.

(2) Prefectul îndeplineste si alte atributii prevãzute de lege si de celelalte acte normative, precum si însãrcinãrile date de Guvern.

Art. 135. - (1) Ca urmare a exercitãrii controlului asupra legalitãtii actelor adoptate sau emise de autoritãtile administratiei publice locale ori judetene, precum si de presedintele consiliului judetean; prefectul poate ataca în fata instantei de contencios administrativ aceste acte în termen de 30 de zile de la comuni­care, dacã le considerã ilegale, dupã îndeplinirea procedurii prevãzute la art. 50 alin. (2), cu exceptia celor de gestiune curentã. Actiunea prin care prefectul sesizeazã instanta de judecatã este scutitã de taxa de timbru. Actul atacat este suspendat de drept.

(2) Prefectul va solicita autoritãtilor administratiei publice locale si judetene, în termenul prevãzut la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesarã, sã reanalizeze actul pe care îl apreciazã ca ilegal, în vederea modificãrii sau, dupã caz, a revocãrii acestuia.

Art. 136. - Prefectul poate solicita primarului sau presedinte­lui consiliului judetean, dupã caz, convocarea unei sedinte extraordinare în situatiile prevãzute la art. 40 alin. (2) si la art. 106 alin. (2).

Art. 137. - (1) Pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin pre­fectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în conditiile legii.

(2) Ordinele care stabilesc mãsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupã consultarea serviciilor descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitãtile admi­nistrativ-teritoriale si sunt contrasemnate de conducãtorii acestora.

(3) Prefectura poate propune ministerelor si celorlalte autoritãti ale administratiei publice centrale de specialitate mãsuri pentru îmbunãtãtirea activitãtii serviciilor publice descentralizate, organi­zate la nivelul judetului.

Art. 138. - (1) Ordinul prefectului care contine dispozitii nor­mative devine executoriu numai dupã ce a fost adus la cunostintã publicã sau de la data comunicãrii, în celelalte cazuri.

(2) Ordinele cu caracter normativ se comunicã de îndatã Ministerului Administratiei Publice.

(3) Ministerul Administratiei Publice poate propune Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic al acestuia anularea ordinelor emise de prefect,dacã le considerã ilegale sau inoportune.

Art. 139. - (1) Prefectii sunt obligati sã comunice ordinele emise potrivit art. 137 alin. (2) ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului mãsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacã le considerã ilegale sau inoportune.

(2) Ministerele si celelalte autoritãti ale administratiei publice centrale de specialitate au obligatia sã comunice prefectilor, ime­diat dupã emitere, ordinele si celelalte dispozitii cu caracter nor­mativ pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.

Art. 140. - (1) Subprefectul îndeplineste atributiile ce îi sunt date prim acte normative, precum si sarcinile ce îi sunt delegate de cãtre prefect prin ordin.

(2) În lipsa prefectului subprefectul îndeplineste, în numele prefectului atributiile ce revin acestuia.

Art. 141. - (1) Pentru exercitarea atributiilor ce îi revin pre­fectul are un aparat propriu de specialitate, ale cãrui structurã si atributii se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, la pro­punerea Ministerului Administratiei Publice.

(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secre­tar general, functionar public de conducere.

(3) Secretarul general are studii superioare, de regulã juridice sau administrative, si se bucurã de stabilitate în functie, în conditiile legii.

(4) Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de cãtre Ministerul Administratiei Publice, la propunerea pre­fectului, în conditiile legii. Numirea se face pe bazã de concurs sau de examen, organizat de Ministerul Administratiei Publice, cu participarea prefectului sau a subprefectului. Eliberarea din functie se poate face, în conditiile legii, si la initiativa Ministerului Administratiei Publice, în baza concluziilor unei anchete adminis­trative.

Art. 142. - (1) În judetele cu o suprafatã întinsã, cu localitãti amplasate la mari distante de resedinta judetului sau în mari aglomerari urbane, prefectul poate organiza, cu aprobarea Mmsterului Administratiei Publice, oficii prefecturale.

(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatu­lui propriu al prefectului, în subordinea directã a acestuia, si sunt conduse de un director, ale cãrui numire si eliberare din functie se fac de prefect. Oficiile prefecturale se organizeazã în limita numãrului de posturi legal aprobate.

Art. 143. - Prefectul, subprefectul, secretarul general si apa­ratul propriu de specialitate al prefectului îsi desfasoarã activitatea în prefecturã.

Art. 144. - Functionarii publici din aparatul propriu de specia­litate al prefectului beneficiazã de stabilitate în functie, în conditiile legii.

SECTIUNEA a 2-a

Comisia judeteanã consultativã

Art. 145. - (1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti se organizeazã o comisie consultativã.

(2) Comisia consultativã este formatã din: prefect si presedin­tele consiliului judetean; subprefect si vicepresedintii consiliului judetean; secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului; primarul murncipiului resedintã de judet respectiv prima­rul general, viceprimar si secretarul general al municipului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv pri­marii sectoarelor municipiului Bucuresti; sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean respectiv al Consiliul General al Municipiului Bucuresti; conducãtorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes national si ai societãtilor nationale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti, precum si con­ducãtorii altor structuri organizate în judet sau în municipiul Bucuresti.

(3) La lucrãrile comisiei consultative pot fi invitate si alte per­soane a caror prezentã este consideratã necesarã.

Art. 146. - (1) Comisia consultativã se convoacã de prefect si de presedintele consiliului judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o datã la douã luni sau ori de câte ori este necesar.

(2) Lucrãrile comisiei consultative sunt conduse prin rotatie de prefect si de presedintele consiliului judetean.

(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 functionari din aparatul propriu al prefectului si de 2 functionari din aparatul propriu al consiliului judetean.

Art. 147.- (1) Comisia consultativã dezbate si îsi însuseste prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economicã si socialã al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza programului de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Programul orientativ de dezvoltare economicã si socialã al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, se comunicã servici­ilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, filialelor din judet ale regiilor autonome sau ale societãtilor nationale, regiilor autonome de interes local si societatilor comerciale si serviciilor publice de interes local intere­sate, precum si autoritãtilor administratiei publice locale si judetene.

(3) În cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite si alte actiuni ce urmeazã sã fie întreprinse de prefect si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritãti ale administratiei publice centrale de specialitate, organizate în judet, pe de o parte, si de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de altã parte, în scopul armonizãrii mãsurilor prevãzute în Programul de guvernare cu activitãtile desfãsurate de autoritãtile administratiei publice locale si judetene, în conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin, potrivit legii.

Art. 148. - (1) Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru informarea reciprocã cu privire la priri­cipalele actiuni ce urmeazã sã se desfãsoare pe teritoriul judetului se constituie în fiecare judet un comitet operativ-consultativ, format din prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului si primarul municipiului resedintã de judet.

(2) În municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ este format din prefect si primarul general al Capitalei, subprefectii si viceprimarii municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii si secretarul general al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor municipiului Bucuresti.

(3) Comitetul operativ-consultativ se întruneste sãptãmânal, de regulã în ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect, presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al municipiului Bucuresti.

(4) În cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili intierea, de comun acord, a unor proiecte de hotãrâre a Guvernului sau, potrivit competentelor decizionale specifice fiecãrei institutii si autoritãti, emiterea de ordine ale prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean ori initierea de hotãrâri ale consiliului judetean, care sã concretizeze mãsurile stabilite de comun acord.

SECTIUNEA a 3-a

Alte dispozitii

Art. 149. - Divergentele dintre serviciile publice descentrali­zate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate în judete sau în municipiul Bucuresti si autoritãtile administratiei publice locale si judetene se mediazã de cãtre Guvern.

Art. 150. - Ministerele si celelalte organe centrale au obligatia sã comunice si prefectilor si presedintilor consiliilor judetene, respectiv primarului general al municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si îndrumãri pe care le transmit ser­viciilor publice descentralizate.

Art. 151. - Aducerea la îndeplinire a atributiilor ce revin Guvernului cu privire la administratia publicã localã, inclusiv con­trolul asupra modului de exercitare de cãtre primari a atributiilor delegate prin lege, se realizeazã de cãtre Ministerul Administratiei Publice, care propune Guvernului luarea mãsurilor corespunzãtoare.

Art. 152. - Pânã la organizarea viitoarelor alegeri locale con­siliile locale si consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, vor functiona cu numãrul de consilieri stabilit potrivit legii pentru alegerile locale din anul 2000, iar con­silierii în functie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îsi vor exercitã mandatul pânã la urmãtoarele alegeri locale.

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 153. - (1) Pânã la constituirea noilor autoritãti ale admi­nistratiei publice locale, ca urmare a noilor alegeri generale pentru autoritãtile administratiei publice locale, în cadrul consiliilor judetene este aleasã si functioneazã delegatia permanentã.

(2) Delegatia permanentã a consiliului judetean îndeplineste urmãtoarele atributii principale:

a) întocmeste  proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;

b) analizeazã proiectele de hotãrâre care vor fi supuse consiliului judetean spre dezbatere si adoptare si asigurã fundamen­tarea acestora;


c) pregãteste desfãsurarea în bune conditii a lucrãrilor sedintelor consiliului judetean, asigurând întocmirea în mod corespunzãtor a tuturor documentelor supuse dezbaterii;

d) propune presedintelui convocarea sedintelor extraordinare;

e) supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de functionare a acestuia; ­

f) stabileste mãsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului judetean si analizeazã periodic stadiul îndeplinirii acestora.

(3) Delegatia permanentã îndeplineste orice alte atributii stabi­lite prin lege sau prin regulamentul de functionare a consiliului judetean, elaborat si aprobat cu respectarea normelor legale.

(4) Modul de organizare si functionare a delegatiei perma­nente se stabileste prin regulamentul de functionare a consiliului judetean.

(5) Secretarul general al judetului este si secretarul delegatiei permanente.

(6) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte ori, în absenta acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte.

(7) În cazul în care, din motive întemeiate, atât presedintele, cât si vicepresedintii lipsesc, sedintã consiliului judetean va fi condusã de un consilier ales cu votul majoritãtii consilierilor prezenti.

Art. 154. - (1) Consilierii, primarii, viceprimarii, primarul gene­ral al municipiului Bucuresti, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii si personalul din aparatul propriu de speciali­tate al autoritãtilor administratiei publice locale si, respectiv, al consiliilor judetene rãspund, dupã caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele sãvârsite în exercitarea atributiilor ce le revin, în conditiile legii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplicã si prefectilor, subprefectilor, secretarilor generali, precum si personalului din aparatul propriu de specialitate al prefectului.

Art. 155. - Judetul Ilfov are resedinta în municipiul Bucuresti.

­Art. 156. - În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi viceprimarii vor opta fie pentru calitatea de consilier, fie pentru functia de viceprimar.

Art. 157. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe aceeasi datã se abrogã Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificãrile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 8 martie 2001, cu respectarea prevederilor art 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TÃRÃCILÃ

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74, alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 23 aprilie 2001.

Nr. 215.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii administratiei publice locale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

Presedintele României d e c r e t e a z ã:

Articol unic. - Se promulgã Legea administratiei publice locale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 21 aprilie 2001.

Nr. 278.


 
Primaria municipiului Bucuresti © 1996 - 2017